Mon Amour…

Nu ma pot opri din suferinta, realitatea este ca tu m-ai inselat, te-ai jucat cu mine cum se spune in vechile carti… Esti un jucator de poker, in loc de carti tu ai jucat sentimentele mele. Eu nu am fost decat o dama in jocul tau si, odata partida incheiata, tu ai parasit masa de joc si ai disparut pentru totdeauna.

De ce? Pentru ca-ti ajungea. Un adevar oribil, imoral. Poti arunca o femeie ca pe o carte citita, pentru ca iubesti o alta femeie, pentru ca-ti urmezi natura si esti incapabil de a te atasa de cineva, pentru ca ai ambitie si ca fiecare lucru, fiecare persoana trebuie sa fie la dispozitia ta pentru aceasta ambitie prosteasca a ta… 

Tu reusesti sa descifrezi chipul omenesc si reusesti sa-l citesti cu usurinta pe al  meu si totusi ti-ai dat seama ca doresc iubirea ta! O iubire pe care o doresc, pentru ca este un drog care ma face sa-mi sclipeasca ochii, sa iradiez, sa fiu nauca, sa vad totul ireal. Totul pare sa-mi sustina aceasta dorinta infailibila si nemarginita a mea. Si totusi, totul ramane doar dorinta. dorinta mea nu e destinata sa dureze, va fi crutata de cosmarul anilor, crutata de cosmarul adorabilelor tale flirturi, petrecute uneori  atat de firesc intr-o tandra complicitate a biroului.

Acum simt ca viata mea e goala, goala de agitatia tandretii tale plina de minciuna si acum sunt aproape convinsa ca singurul lucru care te-a fascinat la mine a fost jocul, si nu ai mizat niciodata pe o singura femeie sau pe un singur sentiment. Femeile pe care le-ai cunoscut sunt multe si diferite, femei frumoase si entuziaste pe care le-ai coplesit cu bunuri.  Le-ai rasfatat dupa placerile acestei lumi, cu trandafiri si nopti albe pline de feerie.

Tot ce s-a intamplat in cei sapte ani de viata impreuna, pentru mine au fost ca sapte povesti de dragoste… m-au facut sa vad mai clar ca te iubesc mai mult decat propria viata. Si ca acele momente pline de fericire petrecute impreuna erau inaltatoare pentru mine desi tu nu ma mai iubesti. Totusi tu ma iubesti vreun pic? Caci eu inca sper ca intr-o zi sa ma rasfat macar cu o farama din din zambetul tau, din privirea ta, din iubirea ta .

Dar iubirea cere curaj, mult curaj, iar tu ai iubit ca un hot… Si faci totul pentru ca nicio lege terestra sau divina nu va contracara iubirea pe care ti-o port. Nimic in aceasta lume, nu poate fi sfarsit. Ai distrus tot ce am construit impreuna, totul in afara de legatura care ne ataseaza inca unul de altul. Pot inelege totul… Este infam, dar ai ceva uman. Dar sa respingi pe cineva din distractie… este mai mult decat infamie. Este de neiertat, este inuman.

Te las acum cu adio nespus in gloria jocului tau, si a placerilor tale care ti-au invadat mintea si sufletul, fara de care nu mai poti trai, si nu mai poti fi fericit.

Adio, scumpul meu iubit

Cu dragoste, a ta Juliet…